În ultima sa aparitie la TV in rolul lui neaMarin : si cel mai mare actor al nostru Amza Pellea, rostea aceste cuvinte ” Ba fratilor, fusei la meci, avura oltenii mei meci… Ba fratilor, sa va spui, ma , cand dadura astia gol, ma se facu o mare de caciuli pe cer, de se intuneca cerul, de nu mai imi gaseau caciula auzi ?”.În acest an, mai mult ca niciodată, localnicii din Băileşti îşi vor aduce aminte mai puternic de simbolul lor, Amza Pellea.
Se împlinesc 30 de ani de la moartea celui care a dat viaţă nemuritorului Nea Mărin şi cinci ani de la prima aprindere a “şirului luminilor” în memoria acestuia.
Cu siguranţă este un moment de mare însemnătate pentru noi, băileştenii, asta şi datorită faptului că este o comemorare dar şi o sărbătoare a spiritului lui Amza Pellea ajunse la cifre rotunde. Nu neapărat ne-am pregătit special, dar va însemna ceva în plus data de 12 decembrie 2013.
Ne-a declarat telefonic primarul Costel Pistriţu
În programul manifestărilor de astăzi este prevăzută sfinţirea “Fântânii lui Amza” şi depunerea unei coroane de flori la troiţa actorului din Parcul Tineretului. De acolo, se va pleca spre Casa memorială “Amza Pellea”, cu lumânări aprinse, în deja cunoscutul “şir al luminilor”. La eveniment este aşteptată şi fiica actorului, Oana Pellea.
Amza Pellea, «Nea Mărin de la Băileşti»
Amza Pellea s-a născut la Băileşti, într-o familie cu cinci copii. Tatăl său s-a numit tot Amza Pellea şi a fost directorul cooperativei “Munca Noastră” din Băileşti în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. A fost profesor la IATC.
Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puţin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jaroslav Hašek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).
Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de răţoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei speranţe de I.D. Sîrbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill şi indienii de A. Kopit- 1973),“inginerul” din Nic Nic.
Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti dă viaţă lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) şi lui Vlad Ţepeş (A treia ţeapă de Marin Sorescu – 1979).
Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând – în regia lui Gheorghe Harag – personajul bătrânului moşier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin – 1983.
Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât şi personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar şi personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horaţiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).
Rămas probabil în conştiinţa publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul şi prin Nea Mărin, reuşeşte în Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, şi câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză şi tragică a soldatului ţăran din primul război.
A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepţional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după “Velerim şi Veler Doamne” de Victor Ion Popa.
Între 22 martie 1973 şi 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Naţional Craiova.
Ne pare foarte rau dar nu ne mai putem ocupa de acest blog , noul nostru blog este http://fanstiint
joi, 12 decembrie 2013
30 de ani fără Nea Mărin
În ultima sa aparitie la TV in rolul lui neaMarin : si cel mai mare actor al nostru Amza Pellea, rostea aceste cuvinte ” Ba fratilor, fusei la meci, avura oltenii mei meci… Ba fratilor, sa va spui, ma , cand dadura astia gol, ma se facu o mare de caciuli pe cer, de se intuneca cerul, de nu mai imi gaseau caciula auzi ?”.În acest an, mai mult ca niciodată, localnicii din Băileşti îşi vor aduce aminte mai puternic de simbolul lor, Amza Pellea.
Se împlinesc 30 de ani de la moartea celui care a dat viaţă nemuritorului Nea Mărin şi cinci ani de la prima aprindere a “şirului luminilor” în memoria acestuia.
Cu siguranţă este un moment de mare însemnătate pentru noi, băileştenii, asta şi datorită faptului că este o comemorare dar şi o sărbătoare a spiritului lui Amza Pellea ajunse la cifre rotunde. Nu neapărat ne-am pregătit special, dar va însemna ceva în plus data de 12 decembrie 2013.
Ne-a declarat telefonic primarul Costel Pistriţu
În programul manifestărilor de astăzi este prevăzută sfinţirea “Fântânii lui Amza” şi depunerea unei coroane de flori la troiţa actorului din Parcul Tineretului. De acolo, se va pleca spre Casa memorială “Amza Pellea”, cu lumânări aprinse, în deja cunoscutul “şir al luminilor”. La eveniment este aşteptată şi fiica actorului, Oana Pellea.
Amza Pellea, «Nea Mărin de la Băileşti»
Amza Pellea s-a născut la Băileşti, într-o familie cu cinci copii. Tatăl său s-a numit tot Amza Pellea şi a fost directorul cooperativei “Munca Noastră” din Băileşti în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. A fost profesor la IATC.
Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puţin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jaroslav Hašek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).
Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de răţoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei speranţe de I.D. Sîrbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill şi indienii de A. Kopit- 1973),“inginerul” din Nic Nic.
Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti dă viaţă lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) şi lui Vlad Ţepeş (A treia ţeapă de Marin Sorescu – 1979).
Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând – în regia lui Gheorghe Harag – personajul bătrânului moşier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin – 1983.
Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât şi personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar şi personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horaţiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).
Rămas probabil în conştiinţa publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul şi prin Nea Mărin, reuşeşte în Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, şi câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză şi tragică a soldatului ţăran din primul război.
A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepţional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după “Velerim şi Veler Doamne” de Victor Ion Popa.
Între 22 martie 1973 şi 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Naţional Craiova.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu